Costum ceremonial: cămilă

Multe comunități locale au păstrat obiceiuri care, din perspectiva marilor orașe și a modelului cultural dominant, sunt complet irelevante sau au fost eliminate din repertoriul cultural al vremurilor lor. În cadrul comunității locale, ele au trecut de la o funcție magică și socială la una legată de identitate și joc. Cu toate acestea, ele se explică încă într-un context etnografic și istoric, în încercarea de a înțelege lumea prin caracterul ei singular, prin procedurile magice, prin contactele sociale și prin dualismul lumilor. Procesiunea din timpul carnavalului de la Radomyśl nad Sanem este unul dintre aceste obiceiuri. Ea a fost reluată după mai mulți ani de pauză de un grup de tineri (creatorii costumului), care s-au informat despre acest obicei de la cel mai vechi locuitor al Radomyśl, Gizela Krajewska. Inițiativa lor a motivat autoritățile locale și centrul cultural să se implice.

Cămila ca deghizare este specifică locului. Este vorba despre punerea în practică a unei idei de către mai mulți locuitori ai orașului Radomyśl nad Sanem. Fabricată în scopul unei tradiții locale (parada costumelor), deghizarea trebuia să fie funcțională, adică să acopere în întregime participanții. Unul dintre elementele paradei este momentul în care preot local încearcă să ghicească adevăratele identități ale participanților. Pe de altă parte, ca deghizare de carnaval, ea se încadrează în contextul mai larg al carnavalului european și al tradițiilor sale locale. Prin forma sa, se referă la aspecte care depășesc cadrul local: exotismul animalului, cu păstorul său arab și călărețul maur, ea poate fi interpretată ca o reflecție locală asupra migrației.

În 2014, echipa muzeului a realizat un proiect intitulat „Carnavalul, Regele Europei”. Ca parte a cercetării pe teren, echipa a vizitat diferite locuri în care se păstrează încă tradiția carnavalului, unul dintre acestea fiind Radomyśl nad Sanem. Costumul de cămilă se distingea de celelalte datorită inventivității creatorilor. Nu era realizat plecând de la un costum sau o mască cumpărată, ci era conceput în întregime de la zero. Cămilă face parte dintr-un ansamblu de personaje care include și maurul și arabul.

Principala dimensiune care face legătura între cămilă și conceptul mai larg de deșeuri în acest caz este originea materialelor: pături vechi, resturi de lemn și alte țesături.