Artist/autor Necunoscut
Producție/creație (date)
ACC. Anii 1950-1960
Intrarea în colecția muzeului
1990
Locul de origine
Necunoscut
Adresa actuală
Muzeul Național al Peasantului Român, București, România
Material
Tencuiala, tonifiere/lac
Dimensiuni
61 X 34 x 32 cm (Lenin gri); 52 X 24 x 21 cm (Lenin roșu)
Numărul de inventar C.Sc-0001, C.Sc-0002
Cuvinte cheie Patrimoniul cultural Memorie Gunoi
Drepturi de autor
Starea În depozitare
Sursa imaginilor NMRP privind drepturile de autor
Personality CULT, kitsch și oblivion: Busturi de la Muzeul Lenin-Stalin, îngrijire existentă în București.
Despre ce este acest obiect, cine sunt oamenii din spatele lui?
Cele două busturi fac obiectul cultului personalității lui V.I. Lenin, apărut în URSS și răspândit în întregul bloc est-european după instaurarea regimurilor socialiste de stat. Ele sunt un martor al valorificării muzeale a obiectelor de-a lungul timpului. Proveniența lor ține de Muzeul Lenin-Stalin, înființat în 1951-1955 la București (ca ramură a Muzeului Central V.I. Lenin din Moscova) și care va rămâne activ sub diverse titulaturi până în 1990. Cel mai probabil, busturile au fost importate din URSS în anii 1950, deși după 1945 a existat și o producție locală de astfel de sculpturi. La momentul actual, istoria muzeului cu temă sovietică este în curs de cercetare.
De ce locuri este legat acest obiect, cât de european/transnațional este?
Cele două busturi vorbesc despre relațiile României, dar și ale întregului bloc estic, cu URSS, devenit instanță hegemonică în Europa Centrală și de Est după 1945. De altfel, Muzeul Central V.I. Lenin din Moscova a avut ramuri în mai multe țări din blocul estic, fiecare dintre acestea replicând în linii mari exemplul propus de către muzeul central. Distrugerea statuilor liderilor comuniști după Revoluțiile anti-comuniste din 1989 în întreg blocul estic înscrie cele două busturi într-o istorie a desacralizării figurilor comunismului, de la dărâmarea statuilor până la revalorificarea lor așa cum au făcut-o Grūtas Park sau Memento Park.
De ce și cum a ajuns acest obiect în colecția muzeului?
În 1990, nou-înființatul Muzeu al Țăranului Român moștenește clădirea și o bună parte din colecțiile muzeului de partid, pe care le donează sau le aruncă. Ulterior, se descoperă că subsolul găzduia un depozit suplimentar unde, în a doua jumătate a anilor ‘60, fuseseră mutate artefactele fostului muzeu sovietic. Cel mai probabil, cele două busturi provin din exponatele acestuia, „ascunse” în depozitul respectiv în contextul depărtării României, încă din perioada comunistă, de hegemonia sovietică, ajungându-se la o reorientare culturală și ideologică naționalistă. Astfel, figurile iconice ale comunismului sovietic sunt înlocuite de o mitologie nouă, națională, în care Partidul Comunist Român se confundă cu statul national.
Care este relația acestui obiect cu deșeurile?
Asocierea artefactelor cu deșeuri este multifațetată: ambele busturi au fost renegate după reorientarea naționalistă a regimului de la București. Pe de altă parte, după 1990, artefactele nou-înființatului Muzeu al Țăranului Român încep să se subscrie categoriilor estetice asociate artei. De aici, suferă o dublă devalorizare: ca reproducere a unui original și prin asocierea lor cu realismul-socialist în artă. Bustul roșu a fost valorificat în expunerea „Ciuma”, ajungând să fie scos din producția de masă prin modificarea și implicita transformare în kitsch, în sine asociat cu manipularea emoțiilor. Ulterior este dat uitării, asemeni bustului gri.
