Cărămidă provenind de la moara Rakusch, acum demolată

Cărămida provine de la clădirea morii Rakusch, acum demolată. Aceasta a fost prima moară din Celje, unde cerealele erau măcinate utilizându-se forța aburului. Moara a fost construită în 1903 și a funcționat până în 1935. După ce a fost închisă, clădirea a fost utilizată ca depozit de fier de societatea comercială Rakusch. Impunătoarea structura de cărămidă a morii Rakusch o făcea clădirea cel mai ușor de recunoscut din Celje. Timp de peste un secol a marcat intrarea în oraș. Începând din 2002 moara abandonată a fost protejată ca monument de importanță locală, dar în 2014 un incendiu a cuprins clădirea, pecetluindu-i soarta.

Moara Rakusch se afla lângă calea ferată, deci proprietarii puteau aduce cereale ieftine din alte părți ale Iugoslaviei și puteau astfel menține prețul făinii la un nivel scăzut. Fabrica făcea parte din societatea de comerț cu ridicata Rakusch, care era pe timpul Imperiului Austro-Ungar una dintre cele mai mari astfel de societăți din această parte a Europei, folosind în activitatea sa șapte limbi. În perioada Regatului Iugoslaviei, acesta și-a reorientat activitatea către Balcani.

Moara Rakusch a suferit multe schimbări de-a lungul anilor, schimbări la care localnicii au fost martori: de la un simbol al mândriei industriale la apogeul activității până la clădirea abandonată și neglijată din ultimele decenii. În noiembrie 2014 clădirea abandonată a luat foc. Distrugerile au fost atât de mari, încât primăria orașului Celje a decis să nu o refacă, ci să o demoleze în același an. Cu ajutorul Institutului pentru Protecția Patrimoniului Cultural din Slovenia, o parte din zidărie a fost extrasă de Muzeul de istorie recentă din Celje pentru a fi păstrată pentru generațiile viitoare ca un simbol plin de semnificații.

Moara Rakusch a fost un monument cultural de importanță locală, dar după ce clădirea a fost devastată de incendiu, ruinele au ajuns să nu mai aibă nicio valoare. Cărămida pe care Muzeul de istorie recentă din Celje o păstrează în colecția sa ar fi putut ajunge ușor într-un depozit de deșeuri împreună cu restul ruinelor morii. În cadrul unei colecții muzeale, valoarea sa este conservată însă ca element de patrimoniu cultural. Dincolo de valoarea sa istorică ca parte a uneia dintre cele mai importante clădiri industriale din Celje, această cărămidă atestă atitudini față de patrimoniul cultural și este un martor al destinului unui monument cultural care a sfârșit la groapa de gunoi din cauza neglijării.