Casual Glam

Poetul Karl Martin Sinijärv nu și-a putut aminti exact cum a intrat în posesia acestei cămăși: „Probabil că a fost una din acele cămăși aproape negre de la fabrica de cămăși din Sangar, comercializate sub denumirea « Casual Glam ». La un moment dat în anii ’90, în timp ce aruncam un alt articol de îmbrăcăminte, m-am simțit puțin vinovat și am zis că voi tăia și păstra cel puțin eticheta frumoasă de pe acesta. Asta părea un lucru prostesc la vremea respectivă. Dar apoi am ajuns să scot etichetele de pe mai multe articole de îmbrăcăminte și mi-a venit ideea să le cos pe această cămașă neagră, ca și cum ar fi fost niște ecusoane. Urmăream prin asta să ridic în slăvi și să îmi bat joc de cultul banilor caracteristic anilor ’90 și de dorința de a intra într-o nouă eră.” Urve a continuat să coasă etichete pe cămăși, ceea ce a dus la formarea unei colecții de dimensiuni notabile de-a lungul anilor. Cămașa a determinat chiar și redefinirea unei discipline științifice moderne: „dacă o etichetă desemnează un lucru și lucrul respectiv desemnează eticheta, dar lucrul desemnat de etichetă este, de fapt, un cu totul alt lucru, care are, la rândul său, propria etichetă și totul este încurcat ca o cămașă îmbrăcată cu spatele în față și întoarsă pe dos, asta este ceea ce numim semiotică. Foarte tipic pentru orașul universitar Tartu. La un moment dat, lumea s-a schimbat și împodobirea cămășilor a luat sfârșit. Cămașa a stat mult timp în dulap. Până când anii '90 au devenit istorie și fiul meu a trebuit să facă rost de niște haine pentru o petrecere în stilul anilor '90 care urma să aibă loc la școală. Astfel, cămașa a primit o nouă viață, care va continua, sperăm, în acest muzeu.”

Imaginile unor mărci extrem de diferite ne relatează un episod interesant al istoriei recente a schimbărilor din industria textilă europeană, ne amintesc ce mărci erau apreciate în rândul tinerilor, ce modele propuneau creatorii de modă din vremea respectivă, și de ce unele mărci au dispărut de pe piața mondială atât în Europa de Est, cât și în Europa de Vest din cauza amprentei lor de mediu, chiar dacă această cămașă bărbătească a fost fabricată din materiale de calitate în Estonia.

În fiecare an, în cooperare cu școli și instituții de învățământ, Muzeul Național al Estoniei organizează programul educațional „Călătorii în timp” (Ajarännakud), iar această cămașă a oferit unui elev de la Liceul de Științe din Tallinn șansa de a trăi ca în anii ’90, perioadă în care Estonia și-a redobândit independența (o societate în tranziție, începuturile întreprinderilor private, noi tendințe ale modei etc.). Cămașa a fost donată ca exponat Muzeului Național al Estoniei și va îmbogăți expoziția permanentă a Muzeului, intitulată Encounters.

La un moment dat, lumea s-a schimbat și împodobirea cămășilor a luat sfârșit. Cămașa a stat mult timp în dulapul părinților, până când nostalgia istoriei recente a readus în modă anii ’90 și a putut fi folosită la o petrecere în stilul anilor ’90.

Persoanele foarte interesare de istoria modei vor recunoaște cu siguranță multe dintre mărcile iubite acum câteva decenii, care au ajuns la coșul de gunoi al istoriei.