Făcute din resturi. Producția informală la locul de muncă – capitolul 3

În perioada socialismului de stat și a dezindustrializării de după ’90, în Reșița producerea obiectelor de uz casnic sau decorative în mod informal la locul de muncă devenise un fenomen. Aceste obiecte erau denumite de localnici „fușăraie”. Majoritatea locuitorilor din oraș lucrau fie la Combinatul Siderurgic fie la Uzina Constructoare de mașini. 

Mariana, fostă profesoară, îi cerea soțului ei, tehnician la Combinat să facă anumite obiecte de care avea nevoie sau pe care și le dorea dar care nu se găseau în comerț ori erau prea scumpe. În afara acestora, el obișnuia să facă surprize familiei creând obiecte cu un design care nu reproduceau obiecte de serie. Ea își amintește cum „fușărailele” deveniseră motiv de competiție și chiar de invidie între diferite familii.