Deșeuri militare

Armata lasă în urmă bucăți de sârmă ghimpată, mine neexplodate și ape subterane poluate, dar amprenta pe care o lasă asupra mediului durează mai mult decât este necesar pentru a elimina poluarea sau pentru a reconstrui clădirile distruse. În anii Războiului Rece din perioada sovietică au fost create peste 1 500 de situri militare în circa 800 de locuri din Estonia, pe o suprafață de 87 000 de hectare, ceea ce reprezintă aproape 2 % din suprafața totală a Estoniei. Pe lângă minele și rachetele neexplodate, mediul era sub amenințarea a numeroaselor baze de rachete, din care se scurgea în apele subterane combustibil lichid otrăvit. Cartierul Raadi are de-a face de mult cu armata. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea acolo se afla un regiment de infanterie al armatei țariste, precum și regimente de cavalerie și de aviație în timpul primei Republici Estonia. După Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a înființat un aerodrom militar la Raadi, care a devenit unul dintre cele mai mari aerodromuri militare din țările Pactului de la Varșovia. Raadi a devenit cel mai poluat sit militar din întreaga Estonie.

Noua clădire a Muzeului Național al Estoniei și conacul din Raadi

Zona Raadi a fost curățată în cadrul concursului de arhitectură și al construcției noii clădiri a muzeului, iar multe mostre de deșeuri periculoase au intrat în noua expoziție permanentă Encounters.

Subclasa de deșeuri: deșeuri periculoase din mediul urban.